Obiecte dragi

Ce obiecte dragi avem sau am avut? De ce obiecte ne aducem aminte cu drag chiar daca nu le mai avem de foarte multi ani?

Ce obiecte avem acuma si ne-au devenit dragi?

Eu imi aduc aminte cu placere de prima mea masina, o Dacia 1310 gri metalizat din 1997 cu foarte foarte multi km la bord si instalatie GPL ruseasca. Am tremurat de emotie si mandrie cand in aprilie 1997 ai mei au adus-o de la Pitesti si am vazut-o in fata blocului, m-am bucurat la primul drum cu ea (din Balta Alba la piata Cosbuc!) si apoi dupa 8 ani am invatat sa conduc pe ea, am umblat cu ea pe peste tot in primul an de soferie, am reparat la ea de mi-au sarit capacele, am injurat-o de nu stiu cate ori si am vandut-o pe nimica toata cand a implinit 10 ani.

Mai am si alte obiecte/lucruri la care am tinut. dar vi le zic pe parcurs...

Tocmai ce am realizat că nu am nici un obiect deosebit.

Da, te leagă amintiri, dar mergi mai departe.

Mi-a fost drag primul calculator de exemplu, ținând cont că atunci când l-am luat nu știam absolut nimic despre ele, seara am adus acasă cutiile, am luat manualul și dimineața deja mergea totul și am scris primul meu CD AUDIO. Evident că am scris o singură melodie pe el și cu aia a rămas, nu știam că așa va fi. Am luat-o de la zero absolut și singur.

Nu este obiect, dar îmi aduc aminte de primul drum cu mașina, 40km/h mi se părea ceva mai mult decât acum 250. Totul zbura pe lângă mine.

Primul casetofon și faptul că mi-am dorit ani de zile o combină, care a venit mult prea târziu. De altfel aceeași poveste și cu calculatorul.

Primul walkman (pe care îl mai am) luat din banii mei.

Primul ceas, care a murit într-un mod ciudat, luat tot din economiile mele. Cel mai bun ceas, un Casio cu iluminare și multe chestii, era SF prin 96 cred. A mers vreo 4 ani și într-o zi s-a închis și gata.

Primul telefon Ericcson care se bloca ca boul singur și rămânea aprins până se consuma bateria.

c6t9 wrote:Tocmai ce am realizat că nu am nici un obiect deosebit.

Same here...
Dar daca stau sa ma gandesc si daca tot s-a mentionat intr-un nou topic pe aicea, as putea spune ca casa de la Predeal, pe care am construit-o prin forte proprii se incadreaza la aceasta categorie.

- LEGO, si acuma m-as "juca" cu prostiile astea... timp si bani mai trebuie...
- primul Matchbox "original" ( un BMW negru seria 5 )
- niste pietre
- ceas Swatch Irony ( de prin 97-98 )
- Nokia 6310i
- Renou Megane ( daca ar putea vorbi masina aia... )
- o pereche de incaltari Wrangler ( cand or sa ma lase voi fi distrus... )

Mai am inca un dublu radiocasetofon Sharp, cumparat de tata prin '92 parca. Mi-a ramas vie in minte saptamana aia cand l-a adus acasa si il pusese deasupra tv-ului si il tinea inca in tipla. Si bineinteles ca l-a pus suficient de sus ca sa nu ajung la el....
Si in urmatorii ani, pe masura ce am crescut, am inceput sa ascult primele muzici pe el. L-am si stricat de cateva ori....
Iata-l:
[You must be registered and logged in to see this image.]

Acum a ajuns din nou la tata, sta pe frigider in bucatarie plin de praf si bazaie europa fm pe el non-stop.

ah, era sa uit. primul cd original. Eric Clapton - Pilgrim.

Nici nu știu care a fost primul CD original.

la mine a fost ovidiu komornic )))))) l-am luat din intamplare... au mai fost apoi inca 3 sau 4... ))

Eu am avut un sac de casete.

Uite, am un album, de fapt 2, care îmi sunt destul de dragi.

Primul este cel de la SNAP, The madman's return și al doilea de la Prodigy, The fat of the land.

Snap am luat pe casetă când a apărut. Era caseta făcută de niște oameni destul de buni la vremea aia și coperta color. După mulți ani am găsit CD-ul original și l-am cumpărat.

Astea sunt 2 albume de referință în muzică, în muzica mea cel puțin.

Cred că toți avem diverse amintiri.

Niste machete auto, cateva sepci si poate cateva jucarii de cand eram mic. In rest, totul e reciclabil

Eu am pastrat doar o parte din colectia Turbo. Desi multi ani nici nu mai stiam f sigur pe unde e, cand ne'am mutat si am vazut ca o parte din ele se ratacisera, mi'a parut rau. Inca le pastrez. Nici eu nu imi dau seama de ce, pentru ca aproape sigur nu ma voi mai uita vreodata pe toate dar ... nu'mi vine sa le arunc. Insa daca le va arunca altcineva, ma voi obisnui cu ideea

Si de'a lungul timpului am mai avut si eu cateva obiecte care'mi erau dragi, insa, odata nevoit sau pus in fata faptului ca nu mai sunt, mi'am dat seama ca nu'mi erau atat de dragi pe cat aveam impresia.

Asta trebea sa fie motto ptr topicul asta