Politicienii lor

In timp ce Marea Britanie isi pierde increderea in sistemul sau bancar si este lovita de criza din zona euro, un oras din sud-estul tarii a gasit o metoda inedita de a mentine bunastarea populatiei.

Primaria din Bristol vrea sa emita o moneda proprie, lira de Bristol, in septembrie.

Aceasta va fi folosita doar de companiile din oras, care au semnat un acord in acest sens, potrivit AFP.

Astfel, firmele pot plati taxele in lire de Bristol, iar cei 17.000 de angajati au optiunea de a-si primi salariile tot in aceasta moneda.

Autoritatile locale spera ca masura sa incurajeze dezvoltarea intreprinderilor locale si sa le ajute in lupta cu corporatiile internationale.

"Aproape 80% din capital paraseste orasul. Insa daca vom avea o moneda proprie, atunci aceasta suma va fi cheltuita in magazinele si firmele locale", a spus bancherul Ciaran Mundy, cel care a realizat aceasta schema monetara.

Locuitorii din Bristol vor putea schimba lirele de Bristol pe cele nationale la orice banca locala, la o rata de schimb stabila.

˝După ce Curtea Constituţională a anunţat că Traian Basescu se poate întoarce la Palatul Cotroceni că urmare a invalidării Refendumului din 29 iulie 2012, câţiva lideri liberali apropiaţi ai fostului premier Călin Popescu Tariceanu au cerut debarcarea din fruntea PNL a lui Crin Antonescu.
Printre cei care vor schimbarea lui Antonescu se numără Varujan Vosganian, Andrei Chiliman, Ludovic Orban, Cristian David şi Vlad Moisescu dar şi câţiva lideri liberali din ţară iar Dan Radu Rusanu şi Dinu Patriciu încă oscilează în care tabără să se poziţioneze. De fapt, prin mesajul de ieri, Varujan Vosganian a dat clar de înţeles că doreşte schimbarea lui Crin Antonescu. „Cred că în PNL lucrurile, cel puţin din perspectivă luării deciziilor, trebuie să se reaşeze. Aşa că lucrurile nu trebuie să fie cum vrea un singur om, indiferent care e acela", a afirmat Vosganian pe blogul personal. Că să aplaneze oarecum conflictul, liberalii au fost anunţaţi că pe 6 septembrie se va face o analiză a rezultatelor obţinute de organizaţiile judeţene şi cea de Bucuresti la Referendum şi alegerile locale din iunie 2012.˝

Dacă mai aveţi plăcere şi posibilitate, prinşi cum sunteţi cu anunţarea noilor miniştri, aflaţi că azi 17 decembrie s-a publicat verdictul oficial: ȋn iulie 2012 a fost puci parlamentar. Desigur, limbajul e diplomatic şi profesional, dar mesaju-i limpede. Păcat că le-a trebuit atata ca să scrie cele câteva pagini – seamănă a Salvare care vine trei luni după ce o chemi. Nu că ar fi contat pentru alegătorul mediu, la modul cum a mers campania asta electorală, dar era bine de ştiut. Deci concluzia raportului Comisiei de la Veneţia, după vizita din septembrie când a analizat ce s-a ȋntâmplat astă vară ȋn România, sună aşa:

“In iulie 2012 Guvernul şi Parlamentul au adoptat o serie de măsuri ȋn succesiune rapidă, care au dus la ȋnlăturarea din funcţii a avocatului poporului şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, la limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, schimbarea condiţiilor pentru referendumul de suspendare a preşedintelui republicii şi finalmente la suspendarea acestuia. Comisia de la Veneţia e de părere că aceste măsuri, deopotrivă luate una câte una sau ȋmpreună, sunt problematice din punct de vedere constituţional şi al statului de drept”. (p. 17)

Apoi ne critică pentru abuzul de ordonanţe de urgenţă, ȋn trecut şi ȋn prezent, iar ulterior continuă:

“In plus, evenimentele şi unele declaraţii făcute demonstrează o ȋngrijorătoare lipsă de respect din partea reprezentanţilor instituţiilor statului pentru statutul altor instituţii, inclusiv faţă de Curtea Constituţională ca garant al supremaţiei Constituţiei”. (p. 18)

Ni se fac patru recomandări de bună purtare constituţională, cum se obişnuieşte, pentru ca să nu mai păţim altădată aşa ruşine.

A. Procedura de suspendare a preşedintelui e confuză şi amestecă răspunderea legală cu cea politică. Comisia zice că dacă e să se păstreze ȋn Constituţie art. 95, atunci acesta trebuie modificat ȋn aşa fel ȋncât răspunderea să rămână clar una legală: parlamentul să poată iniţia suspendarea, dar o curte de justiţie să aibă decizia finală.

B. Sunt prea multe ordonanţe de urgenţă. Ele ar trebui limitate constituţional şi ȋn schimb să se prevadă posibilitatea delegării guvernului de a emite ordonanţe pe domenii ȋnguste, ȋn afara celor organice.

C. Demiterea avocatului poporului a fost un gest grav din moment ce el era singurul care putea declanşa controlul constituţional al ordonanţelor de urgenţă, iar referirire la principiul simetriei (cum l-am numit ȋn Parlament, tot aşa ȋl dăm jos) sunt greşite. Comisia recomandă ca statutul şi atribuţiile avocatului poporului să fie cumva garantate constituţional – fie să găsim alt mecanism eficient de a aduce ordonanţele ȋn faţa Curţii Constituţionale.